HOME | PIESE DE VANZARE  | PIESE VANDUTE | MICA PUBLICITATE | TRANSPORTUL | LINKURI | CONTACT

 

Folisi bizantini anonimi

- Un articol de Grigore Gabriel -  

« Sa nu posezi nimic in lumea aceasta, sa nu 

agonisesti nimic pentru tine. Nici macar un ban 

de argint » 

 Sf. Teodor Studitul(1)

            Intii si intii, « Byzance » este o expresie frantuzeasca de secol IX care numeste o constructie politica, istorica care deja avea un alt nume la data inventarii ei. Ei isi spuneau romei iar ceea ce locuiau ei se numea (n.b.) ROMANIA Constienti de proiectul lui Napoleon al III lea – Europa natiunilor (a carei mica urmare - unirea Valahiei si Moldovei in Principatele Romanesti) sau chiar numai contemporani cu el, istoricii francezi ai vremii au evitat pudibond confuzia si au inventat ‘Bizantul’ dupa numele grecesc (Byzantion) al orasului care avea sa fie numit de Constantin cel Mare Constantinopole. Motivatiile recurgerii la simboluri sint uneori surprinzatoare. Sa nu uitam ca imperiul Otoman era inca destul de viguros desi in criza si in acelasi timp, unul dintre oponentii planurilor lui Louis Napoleon. In acelasi fel, Rusia lui Putin revenea in decembire 2000 la heraldica veche rusa, alegind in sedinta solemna a Dumei, ca stema a Rusiei, acvila bicefala a czarilor (2), nimeni nu a pomenit nimic atunci de Constantinopole, cu totii salutau in urale intoarcerea la vechile valori ruse fara sa-si aminteasca de originea acvilei cu doua capete. Ca sa revenim la Napoleon al treilea : nationalitatile tin mai ales de configuratia geografica si de comunitatea de idei care se naste din interese si amintiri istorice comune  … nu tin doar de comunitatea de limba (3). ...imperiul in care se credea ca Dumnezeu insusi numeste basileii... Acesta este motivul pentru care foarte putini dintre cei asezati pe scaunul imparatesc al… Bizantului au murit de moarte buna. Schimbarea nu putea conduce la pensionarea imparatilor revoluti, ei erau deja sacralizati la investire si ca urmare nu puteau iesi la pensie , ei pur si simplu existau sau incetau sa mai existe.

            Istoriile imperiilor romane, cel al lui Augustus, cel de apus iar mai apoi  cel de rasarit se confunda cu istoriile unor lungi inflatii : istoriile monedelor lor. Ele sufera modificari in rata de schimb, sau in titlul metalului din care erau batute, datorita razboaielor, campaniilor militare, crizelor interne, diverselor evenimente; cel mai adesea ca urmare a lor. Eforturile de plata, uneori a unor ambitii exceptionale, Iustinian de exemplu, a unor evenimente notorii in epoca, de care amintim acum cu usurinta, trec neobservate si ramin ascunse in variatia de greutate a monedelor, sau de puritate a metalelor din care sint ele facute (titlul).

            Un exemplu fascinant, desi fara legatura directa cu subiectul, este de pilda scaderea titlului argintului denarilor romani de catre insusi imparatul Traian dupa 107 AD pina la aproape .800 ceea ce pare sa fie in conflict cu parerea unanima ca razboaiele dacice au fost motivate de lipsa metalului pretios in Roma si de o campanie de cotropire pentru a-l procura. Lipsa pare sa fi continuat independent de campaniile dacice, deci motivul trecerii Dunarii poate fi, prin urmare, altul. Traian nu a transportat cele 135 de tone de aur si cele 331 de tone de argint(4) din Dacia, sau daca a transportat ceva, atunci cantitatea este mult exagerata in timpul traducerii din istoriografia antica(4).

I           In vremea lui Iustinian, un infanterist era platit cu 900 de folisi pentru un an de serviciu in vreme ce un calaret cu 1620, adica numai 5 monede de aur pentru primul si 9 pentru al doilea : aceasta era valoarea de schimb stabilita de autocrator.

            Un muncitor in constructii in secolul VI, inceputul secolului VII cistiga un modius(5) de griu pe zi adica 3-5 folisi in conditiile in care activitatea aceasta era exclusiv sezoniera adica maxim 4 luni pe an (360-600 folisi pe an) iar pentru traiul zilnic erau necesare 4 modii de griu pe luna. Datorita urgentei pe care o reprezenta finalizarea fortificatiei de la Daras, de exemplu, Anastasius 506 AD platea pina la 35 folisi pe zi pentru un om si pina la 70 pentru un om cu animal de povara (70 de folis = 1 tremisis).

            Pe la inceputul secolului al VI-lea pentru  ‘cosul zilnic’ era nevoie de un folis (de 22gr) ; cu el se puteau cumpara piine (dintr-un modius se coceau 15-20 piini mici), ulei, legume si peste.  Putem extrapola si sa spunem ca stabilitatea economica si a vietii bizantine se putea masura cu aceasta oca: un folis pe zi. Un folis al lui Iustinian, de 22 de grame, avea aceeasi putere de cumparare cu un sestert augustan cita vreme unul usor de 11 gr, aceeasi putere cu un AS de-al lui Augustus, inflatia ducind ca dupa 600 AD sa fie nevoie de 2 folisi pentru hrana unei zile. In timpul foametei de la Edesa  in 499 AD, 1 modius de griu puteau costa pina la 105 folisi (1/4 solidus de aur) iar un an mai tirziu, ultimul al teribilei foamete, 130 de folisi, o libra de carne 2,5 folis iar un ou unul; cam de 7,5-8 ori mai mult decit in mod normal. Dar nu numai valoarea monedei ilustreaza starea societatii si a felului de a vedea lucrurile a omului de rind... Ceea ce moneda poarta pe fetele ei este, in mod egal, o masura a vietii oamenilor din epoca. Putem gasi in spatiul grafic al monedelor, in modul cel mai obisnuit intelegerii noastre, portrete ale unor imparati,dar uitam ca la inceput au fost reprezentate personaje mitologice sau chiar zeitati in efortul de a gasi o identitate, un grup de valori comune. Zei, imparati, personificari, aluzii cu semnificatii cum ar fi FELIX TEMPORA REPARATIO (promisiunea intoarcerea vremurilor bune), toate in incercarea de a defini grupul de oameni care folosesc moneda; ca si semnele de pe ea in cultura comuna si diferentierea de ceilalti, alteritatea (oikumene – barbarii).

            Moneda batuta de Iustinian al-II-lea incepind cu 692 AD(6), pe care pentru prima oara apare pe avers chipul Lui Iisus Hristos, a fost un model pentru cele ce aveau sa urmeze dupa criza iconoclasta.

Iustinian II solidus nomisma(SB#1248)(7)

Iustinian II solidus nomisma(SB#1413) (7)

Pe  avers legenda era IhS CRIST DS REX REGNATIUM, adica ceea ce dupa Heraklios ar fi fost in greaca IhXS BASILEU BASILE, adica pe limba noastra IISUS HRISTOS IMPARATUL IMPARATILOR.

            Imaginea lui Dumnezeu cel necuprins si neinteles fusese luata de cea a imparatului pentru ca odata cu Ioan Tzimiskes, 969-976 AD, sa apara prima moneda pe ale carei fete lipsea cu desavirsire numele celui care a batut-o raminind numai imaginea lui Dumnezeu Omul. Acestea sint monedele zise anonime.

Intr-un alt racursiu, sa ne amintim ca aparitia efigiei imparatului pe moneda, ca reprezentant al puterii absolute (militare si religioase – PONTIFEX MAXIMUS) se face pe denarii ai caror emisiune este sub controlul direct al lui si nu al senatului, tocmai pentru ca plata armatelor, care faceau posibila existenta imperiului, se facea in denari. In acest fel soldatul, departe de metropola, vedea si simtea puterea imparatului prezent peste tot, in lipsa televiziunii si a presei scrise, prin imaginea efigiei (in fond imparatul platea in mod direct soldatul care isi dadea viata pentru imperiul cu care imaginea imparatului se confunda). Societatea bizantina este una poate mai profund agrara decit cea romana(8), folisul de bronz ramine deci moneda cea mai prezenta in viata omului bizantin(8).

Conciliul iconoclast de la Hiera : « Natura divina este necircumscribila si nu poate fi descrisa pe nici un suport oricare ar fi el. Numele lui HRISTOS inseamna in acelasi timp Dumnezeu si om si o icoana a lui Hristos ar trebui sa fie o imagine a intruparii lui Dumnezu si a Fiului. Acest lucru nu este posibil » - 754 AD(9). Ca urmare, imaginea de pe monede a sfirsit prin a purta exclusiv insemnele autocratorului, in economia discutiei noastre ele semanind poate cel mai mult cu ceea ce ne asteptam astazi sa vedem pe spatiul unei monede : insemnele puterii administratiei sau simboluri ale natiunii. De exemplu un folis al imparatului Leon VIInteleptul  arata asa :  

Iar legenda pomeneste numai de imparat si de supusii lui.av : †LEOn bASILEVS ROm ; rev : †LEOn EnOEO bASILEVS ROmEOn (SB#1729), 866-912 AD(4,8gr):

Din punct de vedere exclusiv numismatic, Folisii anonimi nu sint un subiect important, ei sint atit de multi incit aproape orice lot de monede de bronz bizantine necuratate contine cel putin unul anonim (cel mai adesea de clasa B). Ceea ce ramine insa foarte interesant este imaginea de pe ei, felul in care moneda a ajuns sa reprezinte exclusiv simbolurile transcendentului. Acesta este imperiul in care in vreme de asediu, in palatele imperiale se purtau dispute teologice considerate cu mult mai importante.

Folisii anonimi numiti deci astfel dupa lipsa totala a semnaturii imparatului emitent, au fost clasificati de Warwick William Wroth pentru prima data BMC (1908) Tipurile descrise aici au ramas si inca mai sint valabile cu completarile lui Alfred R. Bellinger (1928). Mai tirziu P. D.Whitting a publicat propria monografie ca si Margaret Thompson. Pentru moment referinta este considerata al treilea volum al catalogului Dumbarton Oaks si catalogul David Sear care i-au resortat cel mai recent  Cea mai mare parte a acestor monede au fost batute in secolul XI in doua oficine din Constantinopol (1058 AD) si foarte putin in Salonic 1040-41 AD(10).  

Clasa B - Roman III – follis 8,5 gr – 1034 AD (SB#1823)av.: Iisus Pantocrator (Invatator- Imparat al lumii) – rev.: ISXS BASIL BASIL(8,4gr)

(SB#1813)(13gr)

         Aceste monede se impart in clase dupa tipul imaginilor sau greutate. Clasa A cu trei subclase A1, A2, A3, cu variatii de greutate intre A1 si A2, de la simplu la dublu si mica diferenta de revers pentru A3, cu sau fara decoratiuni « †IhSUS XRISTUS bASILEU bASILE »

Clasa

Perioada

Monede dintr-o livra romana

Greutate medie

Suprabateri

A1

969-76

42

7.5

 

A2

976-1025

24

13.5

 

 

 

16

20

 

 

 

24

13.5

 

A3

1025-28

32

10

 

B

1028-34

32

10

A2

C

1034-41

36

9

B

D

1042-55

40

8

C

E

1057-59

40

8

 

F

1059-68

42

7.5

E

G

1068-72

46

7

F

H

1072-78

50

6.5

G

I

1078-81

50

6.5

H

J-L

1091-92

65

5

I

 

            Un caz, este anonima batuta de Nicefor III. Ca urmare a cruciadelor, in efortul pan crestin de a recuceri tara sfinta se face o concesie catolicilor apuseni prin aceasta cruce de pe revers – o cruce romana – clasa I    

Clasa I (SB#1889)(3,7gr)

 

Clasa C (SB#1825)(6,4gr)

 

Clasa C (SB#1825) av. :IISUS in picioare (Antiphonetes) EMMANOVHA. , rev. :  IC-XC-NI-KA, Iisus Hristis biruitor(7,2gr). Aceasta reprezentare de pe revers este o restaurare de onoare dupa ce, ca urmare a edictului iconoclast din 726 al lui Leon III si a distrugerii unei picturi a aceleiasi ipostaze de deasupra portii palatului imperial, Patriarhul Germanus a protestat impotriva distrugerii, apelind la Papa in 729 AD. 

Clasa C (SB#1825)(9,1gr)

Clasa C (SB#1825)(6,7gr)

O suprabatere a unui follis de clasa D peste unul de clasa C(2,5gr)

  

Clasa D (SB#1836)(7,6gr) rev. : IX XS / bASILE / bASIL

(SB#1853)(6,8gr)



	Pe o moneda jubiliara, la o mie de ani de crestinism Constantin al-X-lea Ducas (un intelectual slab, fara experienta militara, cel ales 
de Isaac Comnenul ca urmas pe patul de moarte, probabil ca urmare a masinatiunilor curteanului Mihail Psellos) cu imparateasa Evdochia, 
pe avers EMMA NOVHA, altfel emitentul claselor E si F de anonime SB #1856. 

	Un fapt interesant este ca toti acesti imparati sub a caror domnie se bateau folisi anonimi bateau moneda «semnata» din metale pretioase. 
Atita vreme cit moneda de aur era destinata cu precadere platilor externe, cea de bronz raminea rezervata pietii interne. Omul bizantin platea 
traiul zilnic in monede de bronz iar figurativul lor era exclusiv rezervat imaginii lui Dumnezeu. Cei din afara imperiului trebuiau sa vada imaginea 
imparatului ; un alt mod de a reprezenta alteritatea, noi si ceilalti.

Roman IV.av. Iisus Pantocrator, rev. : C-R P- (SB#1866)1068-1071 AD(5,7 gr).

     Retroproiectia istorica, adica proiectarea in epoca despre care primim informatia, a propriilor trairi din prezent, a asteptarilor, a multora din emotiile timpului prezent ne poate impiedica de multe ori sa intelegem detaliile vietii de atunci. Am putea trage concluzia ca ceea ce definea « natiunea bizantina » daca aceasta expresie este posibila, era o societate profund religioasa, setul de valori acceptate fiind cele ale a ceea ce astazi numim ortodoxie, poate mai ales fiindca monedele acestea sint contemporane cu marea schisma (1054). Simbolurile grafice pe care le foloseau erau cele ale imagisticii crestine si faceau asta din abundenta.

    Ceea ce atrage si mira pe nenumismati in primul rind la aceste monede bizantine este chiar acest lucru. Este de mirare cum pe bani apar simboluri si imagini ale divinitatii. Unele monede, chiar de bronz, suferind monturi foarte speciale(11) :

 

 _____________________________________________________________________

Note si resurse bibliografice:

-          (1) (http://web.ukonline.co.uk/ephrem/theodore.htm)

-           (2)Cécile Morrisson – The emperor, The Saint and The City

-          (3) Lucian Boia – Napoleon III cel Neiubit

-           (4)Oltea Dudau – Circulatia monetara in castrele de trupe auxiliare din provincial Dacia  - Cauzele pot fi multiple dar pina sub Antonius Pius titlul continua sa scada pina la .701

-          (5) modius este o unitate romana de masura a volumului. echivalentul posibil in termenii griului ar fi doua duble de griu, dar poate fi si unitate de masura pentru suprafete de teren – suprafata care se poate semana un modius de seminte.

-          (6)Philip Grierson - BYZANTINE COINAGE

-          (7) sursa imaginilor–www.wildwinds.com

-          (8)Guglielmo Cavalo – Omul bizantin

-          (9)André Grabar – Iconoclasmul bizantin

-          (10)Cécile Morrisson – Coinage and Money in Byzantine Typika

-          (11) www.johnbmcnamara.com

_____________________________________________________________________

 

Un articol de Grigore Gabriel - gabriel.grigore@cmscomputing.com

 

 

 

 

 

Tigara electronica

 

HOME  | PIESE DE VANZARE  | PIESE VANDUTE | MICA PUBLICITATE | TRANSPORTUL | LINKURI | CONTACT

 


Pentru comenzi: EMAIL

©2003 Roman Coins - Specifications subject to change without prior notice

If you have  any comments or suggestions feel  welcome to write to the following email: romancoins@romancoins.ro